miercuri, 15 august 2012

Povestea cufărului Mansarda Vintage este una minunată. Bunicul Simonei folosea cufărul verde ca ladă pentru armament în armată. I-a rămas ei, ca amintire a omului drag, sânge din sângele său. L-a păstrat cu multă grijă, exact așa cum i-a fost dăruit. Când ne-a spus că dorește să îl recondiționeze, pentru a-l putea folosi în atelierul său, ne-am cutremurat un pic. Trebuia să fie spectaculos pentru a putea concura cu importanța pe care cufărul, așa cum îi fusese lăsat, o avea. Ne-am apucat de treabă și înainte de toate ne-am imaginat cam ce i-am spune noi nepoatei noastre, asta ca să rămână semnătura timpul pe cufăr. 
I-am spus Simonei așa: Simte Ascultă Privește Învață Iubește Descoperă Trăiește și Bucură-te! Asta ca să nu uite niciodată cât de important este să prețuiești viața. Cheia este misterul vieții, iar trandafirii aroma iubirii. Mansarda Vintage are acum un cufăr în care să stea cele mai de preț amintiri, povețe, șoapte și povestiri, printre care și versurile sale:

”Incerc acum bunicul meu,
Sa vad ce simt de dorul tau…
Sa-mi fie dor, sa-mi fie jale,
Este-o lunga indepartare..” 
Simona O.
 
Despre Simona și Mansarda Vintage sunt multe de spus. O poveste minunată ale cărei pagini scrise chiar de ea se regăsesc aici.

0 comments:

Trimiteți un comentariu